Motto-ul
credintei Baha'i: "Lumea este una, toti oamenii sunt unul"
Inca de la
inceputurile sale, acum un secol si jumatate, credinta Baha'i a sustinut idei
revolutionare pentru acea epoca: eliminarea oricaror prejudecati, egalitatea
completa a sexelor, recunoasterea unitatii marilor religii, eliminarea saraciei
si bogatiei extreme, educatia universala, armonia între stiinta si religie,
echilibrul sustinut între natura si tehnologie, stabilirea unui sistem
federativ mondial bazat pe siguranta colectiva si unitatea umanitatii,
relativitatea adevarului (inclusiv a celui religios), unicitatea fiintei umane.
Credinta Baha'i este azi una din religiile mondiale de mare crestere si
atractie spirituala.
Originar din orasul
iranian Shiraz, primul sau lider religios, Ali-Muhammad Shirazi (1819-1850),
supranumit "Bab" ("poarta", aluzie la poarta deschisa spre
o noua era), declara ca este "Mihdi" ("Cel condus de
Dumnezeu"), incarnarea sperantelor eschatologice ale musulmanilor shiiti.
Acuzat de deviere religioasa, a fost arestat la Tabriz (Iran) in 1848. Noua
credinta progresista ameninta intreaga traditie aparata de integrismul islamic,
motiv pentru care au urmat represalii sângeroase din partea autoritatilor
religioase si politice ale tarii: adeptii masacrati, Ali-Muhammad Shirazi
împuscat etc.
In acel moment,
stafeta a fost preluata de Mirza Husayn-Ali (1817-1892), care si-a luat numele
de Baha'u'llah ("Gloria Domnului"). Fiu al unor nobili din Teheran, a
ales o viata plina de privatiuni, fiind, din cauza credintei sale, exilat la
Bagdad (Irak), apoi la Constantinopol si, in final, in Palestina. Declarând ca
este "cel prin care se manifesta spiritul lui Dumnezeu", el
relanseaza noua credinta, numarul adeptilor crescând. Biografia lui prezinta un
marcant paralelism cu vietile lui Krishna, Zoroastru, Buddha, Abraham, Moise,
Isus si Mohammed, marii intemeietori ai religiilor mondiale. In timpul sederii
sale la Bagdad, începe redactarea unor texte care vor constitui baza credintei
Baha'i. Una dintre primele sale lucrari ("Cartea certitudinii",
1853), expune conceptia Baha'i referitor la relativitatea si evolutia
fenomenului religios de-a lungul istoriei. Bazându-se pe fapte istorice si pe
textele sacre ale religiilor mozaice, crestine si musulmane, Baha'u'llah ofera
o noua interpretare a vietii colective a umanitatii, o interpretare opusa
oricarui fel de absolutism sau integrism religios. Credinta Baha'i va fi din
acest moment perceputa ca o sfidare, nu numai de catre fundamentalistii
musulmani, ci de toti integristii, indiferent de religie.
Conform conceptiei
lui Baha'u'llah, menirea religiei, care nu trebuie sa fie inteleasa ca o
credinta, ca o ideologie, este aceea de a crea raporturi de adevarata
fraternitate între toti oamenii. De asemenea, asa cum o teorie stiintifica este
apreciata dupa rezultatele sale cuantificabile, tot asa o religie, care nu este
un scop in sine, trebuie judecata dupa capacitatea ei de a promova iubirea si
unitatea intre credinciosi. Ea reprezinta, pe de o parte, o relatie autentica
între Dumnezeu si om si, pe de alta parte, între toate fiintele umane. In acest
cadru, fanatismul nu are loc: o crima ramâne o crima, indiferent daca a fost
facuta in numele Domnului sau nu. Baha'u'llah a interzis, de altfel, orice
recurgere la forta pentru impunerea doctrinei Baha'i, apreciind ca tocmai
crimele comise in numele unui ideal suprem reprezinta contradictia interna
fundamentala a istoriei umanitatii.
Raspândirea
credintei Baha'i in Occident a inceput in 1911, dupa calatoria in Europa si USA
a celui de-al treilea mare reprezentant al ei, Abdu'l-Baha ("Servitorul
lui Dumnezeu", 1844-1921), fiul lui Baha'u'llah. El participa la
conferinte si dezbateri, unde subliniaza universalitatea si umanismul credintei
Baha'i, caracterul sau nesectar si neideologic. Se formeaza mici comunitati de
credinciosi, dar apar si represalii, mai ales in Germania nazista. Dupa 1917,
bolsevicii critica marea comunitate Baha'i din Ashabad, ca si pe cea din
Moscova sau Leningrag, sfârsind prin interzicerea acestei religii considerate antirevolutionare.
De precizat ca Baha'i impartaseste anumite idealuri umaniste ale marxismului,
dar, datorita fundamentului sau spiritual si religios, se afla in contradictie
cu teza materialista asupra lumii.
Astazi, credinta
Baha'i are aproximativ 6 milioane de adepti in peste 235 de state si teritorii
dependente de pe intreg cuprinsul globului, textele sale fiind traduse, cel
putin in parte, in peste 800 de limbi. Bahaii traiesc în peste 116.000
localitati din toata lumea. Din 1948, comunitatea internationala Baha'i a fost
acreditata la ONU ca organizatie neguvernamentala. Conform statisticilor,
aceasta religie este, dupa crestinism, cea mai raspândita din lume din punct de
vedere geografic. In unele state, cum ar fi Brazilia, guvernul a salutat
contributia Baha'i la evolutia societatii, dar in cea mai mare parte a tarilor
musulmane adeptii acestei credinte sunt inca defavorizati. Caracterul global al
credintei Baha'i se reflecta în compozitia membrilor ei. Bahaii constituie un
microcosmos în care sunt reprezentate, practic, toate natiunile, grupurile
etnice, culturile, profesiunile si clasele sociale. Aproape 2100 grupuri etnice
si tribale formeaza rândurile sale si constituie entitatea organizata cea mai
diversa si extinsa din lume.
Mesajul fundamental
proclamat de Baha'u'llah: nu exista decât un singur Dumnezeu, o singura rasa
umana, iar diversele religii ale lumii au constituit etape în revelarea
planului divin. In aceasta epoca moderna, afirma el, umanitatea a ajuns aproape
la maturitate colectiva. Asa cum promiteau scripturile tuturor religiilor, a
sosit ora în care popoarele lumii trebui sa se integreze pasnic într-o
societate globala. Pamântul este numai o tara si umanitatea cetatenii sai. Cu
crearea unei retele unificate de consilii locale, nationale si internationale,
discipolii Baha'i au reusit sa formeze o comunitate mondiala diversa si foarte
extinsa, posesoare a unui tipar de viata proprie, capabil sa ofere societatii
un model optimist de colaborare, armonie si activitate sociala.
Haifa (Israel) este
centrul mondial al credintei Baha'i si resedinta Parcului cu acelasi nume.
Decizia ca sediul mondial al Baha'i-ului sa fie la Haifa a fost luata ca urmare
a faptului ca nici o alta tara din acea zona geografica nu a oferit o libertate
mai mare de desfasurare a activitatii religioase a acestei promitatoare
credinte.