Puncte de vedere ale Bisericii Ortodoxe

 

 

Credinta si ratiune

Biserica ortodoxa foloseste stiinta si filozofia pentru a apara si a explica credinta. Ea nu incearca sa reconcilieze stiinta cu credinta, ci atunci când exista suport stiintific pentru invataturile ortodoxe, le accepta. In niciun caz nu schimba articolele de credinta pentru a fi in concordanta cu stiinta zilei. Biserica romano-catolica, isi bazeaza doctrina pe cunostintele stiintifice ale momentului respectiv. Aceasta tendinta a devenit evidenta inca din sec.13 când Thomas de Aquino a unit credinta cu filozofia lui Aristotel. Intrucât stiinta evolueaza, iar ceea ce era valabil in sec.13 este inacceptabil pentru stiinta sec.17, face ca doctrina romano-catolica sa fie intr-o continua schimbare si ii confera un pronuntat caracter de instabilitate. Ortodoxismul pastreaza nealterata credinta, asa cum a fost primita de apostoli de la Isus, intrucat autoritatea evangheliilor si invataturile Sf.Parinti nu au fost niciodata contestate de catre biserica ortodoxa. Biserica romano-catolica a emis teoria dezvoltarii doctrinale, pentru a-si justifica desele schimbari doctrinale. Teologii catolici sustin ca Isus a dat doar samânta crestinismului, iar biserica a dezvoltat-o mai departe, adaptându-o la conditiile concrete. Aceasta libertate a dus de multe ori la devieri tragice (inchizitie, indulgente, vânatoarea de vrajitoare etc). In urma cu câteva decenii, la Conciliul Vatican II, catolicismul si-a revizuit din nou doctrina, ceea ce a facut ca diferentele dintre cele doua biserici sa se adânceasca si mai mult, iar totodata a creat o puternica opozitie in sânul catolicismului, aripa conservatoare acuzând in repetate randuri papalitatea si aripa liberala de a actiona in interese straine crestinismului.

Dumnezeu

Biserica romano-catolica afirma ca ratiunea umana poate intelege si dovedi ca Dumnezeu este etern, infinit, bun, atotputernic etc. El este o fiinta reala si oamenii sunt la fel, numai ca sunt imperfecti. In consecinta, Dumnezeu, in viziunea romano-catolica, nu mai este Dumnezeul lui Avram, Isac si Iacob, ci este Dumnezeul savantilor si al filozofilor. Ortodoxismul sustine ca cunoasterea lui Dumnezeu a fost implantata in fiinta umana. Catolicismul sustine ca omul, cu intelectul sau si cu bunavointa Sf.Spirit, va fi capabil la un moment dat sa vada pe Dumnezeu. Ortodoxismul considera ca este imposibil ca omul sa vada pe Dumnezeu, cu exceptia celor mântuiti, care vor ajunge sa vada pe Isus. Catolicismul sustine ca Spiritul Sfânt purcede de la Tatal si de la Fiul (filioque), modificând astfel traditia apostolica prin care se spune ca Dumnezeu este sursa din care purced Fiul si Sf.Spirit.

Isus

Biserica ortodoxa afirma ca Isus si-a dat viata pentru a rascumpara pe multi. Biserica romano-catolica considera ca Isus s-a rastignit pentru a rascumpara pacatul stramosesc, savârsit de Adam si Eva. In consecinta, romano-catolicii considera ca pacatul initial a fost transmis oamenilor, iar Isus a venit pentru a sterge o datorie de onoare fata de Dumnezeu. Ortodoxismul sustine ca Dumnezeu a pedepsit pe om o singura data pentru acest pacat, luându-i inapoi nemurirea si izgonindu-l din rai.

Canoanele

Spre deosebire de romano-catolici, ortodoxismul nu considera canoanele a fi legi care reglementeaza relatiile dintre oameni, sau care le garanteaza anumite drepturi. Ele sunt vazute ca mijloace de educare spirituala si totodata creatoare de sfintenie. Romano-catolicii creiaza in mod continuu noi canoane, care inlocuiesc pe cele vechi. Cu 20 de ani in urma, catolicismul si-a revizuit canoanele, pentru a fi in concordanta cu timpurile moderne. Arareori biserica ortodoxa creaza noi canoane, dar nu le anuleaza pe cele vechi. Cu toate ca civilizatia evolueaza intr-un ritm rapid, problemele si nevoile spirituale ale omului, ramân practic aceleasi.

Biserica

Exista destul de multe deosebiri intre catolicism si ortodoxism, din punct de vedere eclesiologic. Papa este considerat de romano-catolici capul bisericii si totodata succesorul direct al Sf.Petru, care ar fi fost numit in aceasta slujba de însusi Isus: "Tu esti Petru si pe aceasta stânca voi cladi biserica mea" (Matei 16,18). Papa este in acelasi timp episcop, învatator, vicar si reprezentant al lui Isus pe pamânt. Atunci cand vorbeste ex-cathedra, Spiritul Sfânt nu il lasa sa greseasca; de aceea, romano-catolicii il considera infailibil in probleme de morala sau doctrina, si deasupra oricarei greseli umane. Ceilalti episcopi sunt doar locotenentii papei. Biserica ortodoxa considera ca toti episcopii sunt egali, si, desi exista mai multe ranguri (patriarh, arhiepiscop, mitropolit, episcop), toti sunt considerati episcopi in cele din urma. Biserica ortodoxa nu se considera infailibila. Dupa teoria romano-catolica, fiecare parohie este o parte a bisericii universale, iar totalitatea parohiilor formeaza biserica sau trupul lui Isus Cristos pe pamânt. In acest mod, autoritatea apostolica a episcopului romano-catolic este limitata. Ortodoxismul considera ca orice episcop este icoana vie a lui Isus si impreuna cu credinciosii care il urmeaza, alcatuiesc biserica in locul respectiv.

Purgatoriul

Purgatoriul ar fi starea in care se afla cei plecati dintre vii, inaintea Judecatii de apoi. Romano-catolicii cred ca acei ce urmeaza sa ajunga in rai, trebuie sa treca printr-o stare de purificare pentru iertarea pacatelor savârsite pe pamânt. Ceilalti se duc in iad pentru pedeapsa vesnica. Deasemenea, romano-catolicii cred ca perioada de sedere in purgatoriu poate fi scurtata prin primirea de indulgente divine, in cazul unora deosebit de virtuosi. Ortodoxismul crede ca sufletul, dupa ce paraseste trupul, ajunge pe tarâmul celor plecati (Hades), unde ramâne intr-o stare de asteptare, pâna la a doua venire a lui Isus, când oamenii vor fi judecati de El; cei credinciosi si buni vor obtine viata vesnica, iar cei rai vor merge in iad.

Sf.Maria

Atât ortodocsii cat si romano-catolicii o considera pe Maria ca fiind Maica Domnului (Theotokos sau Deipare) si inteleg in acelasi fel Adormirea si Ascensiunea sa in ceruri. Deasemenea, ambele biserici cred ca Sf.Maria sta acum la picioarele Domnului si intervine pentru cei ce i se roaga. Catolicii insa, care cred ca toti oamenii se nasc purtând in ei povara pacatului stramosesc, au considerat ca trebuie sa creeze dogma imaculatei conceptii, pentru a o defini pe Sf.Maria ca fiind nascuta fara pacat, datorita meritelor lui Isus. Aceasta este o dogma introdusa in anul 1854, de Papa Pius IX. Biserica ortodoxa, nu accepta ideea ca Maria s-a nascut in pacat, la fel cum nu crede ca pacatul stramosesc a fost transmis oamenilor. Pentru pacatul lui Adam, Dumnezeu a pedepsit pe om o singura data, facându-l muritor. De aceea, nu exista nici o justificare pentru aceasta dogma catolica. Ambele biserici cred ca Maria reprezinta biserica, deoarece biserica (care este si trupul lui Isus) devine mama noastra prin botez, iar Maria este si mama noastra.

Icoanele

Icoanele ortodoxe sunt reprezentari artistice ale lui Isus, Sf.Maria sau ale sfintilor. Dumnezeu nu poate fi pictat, intrucât niciun om nu l-a vazut. Spiritul Sfânt a fost vazut sub forma de flacari sau a unui porumbel si nu poate fi pictat decât in acest fel. Icoanele sunt mai mult decât picturi sfintite si au un profund caracter teologic. Ortodocsii onoreaza si saruta icoanele, in semn de devotiune fata de persoana pe care o reprezinta. Icoanele nu sunt idoli; ele sunt ferestre spre o lume plina de taine, pe care oamenii nu o pot patrunde cu cele cinci simturi. Biserica romano-catolica foloseste însa statui, care sunt reprezentari tridimensionale si care creaza o senzatie de naturalism ce par a imita arta vechii Grecii sau a Romei.