LUCA
Titlul: În originalul
grec, cartea poartă titlul: Kala Loukon" - după Luca".
Autorul: Din
introducerile pe care le găsim la începutul Evangheliei lui Luca" și a
cărții Faptele Apostolilor" se vede foarte clar că ambele au fost scrise
de un singur autor: Luca" și că amîndouă au fost destinate aceluiași om:
"Teofil". Cine a fost acest Luca?
1. Un tovarăș de
călătorie al lui Pavel. Schimbarea de la au trecut atunci prin Misia" din
Fapte 16:8, la După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem
în Macedonia... din 16:10 ne spune că Luca s-a alăturat apostolului Pavel la
Troa. După aceasta, Luca a devenit tovarășul de lucru nedespărțit al lui Pavel.
Cu el a călătorit la Filipi (16:12), iar șase ani mai târziu tot cu el a plecat
din Filipi (20:6). Au fost împreună la Ierusalim (21:17), cînd mulțimea
dezlănțuită a încercat să-l linșeze pe Pavel. Au fost împreună în cei doi ani
de detenție la Cezareea (24:27 și 27:1). Împreună au fost și în călătoria plină
de peripeții înspre Roma, cînd s-a spart corabia cu ei (27:1 - 28:16). Împreună
au fost la Roma, cu ocazia procesului judecat de Nero și tot împreună au fost,
se pare, și în ultimele clipe dinainte de martirajul marelui apostol (Col.
4:14; 2 Tim.4:2; Filimon 24).
2. Medic iubit de apostoli.
Aflăm lucrul acesta din încheierea scrisorii lui Pavel către Biserica din
Colose: Luca, doctorul prea iubit... (Col. 4:14). Probabil că Luca a dat
îngrijiri medicale multora și în multe locuri, ajungînd să fie iubit și prețuit
de Biserici. Dacă citim bine, vedem că și însoțirea cu Pavel s-a făcut într-o
vreme cînd Pavel avea nevoie de îngrijire medicală datorită unui atac acut de
boală a ochilor (compară Galatia" din Fapte 16:6 cu noi" din 16:10
și Galateni 4:13-15)
Conținutul cărții:
Evanghelia lui Luca poate fi numită Evanghelia Omului Isus Cristos. Această
afirmație nu este o blasfemie care neagă dumnezeirea Celui născut în Nazaret,
ci este o proclamare a întrupării" care a făcut posibilă ispășirea și
răscumpărarea". Luca ni-L prezintă pe Domnul Isus ca descendent, nu numai
al lui Avraam (lucrarea lui Matei), ci și al lui ADAM, strămoșul tuturor
oamenilor (vezi genealogia din cap. 3:23-38). Prin aceasta el îl așează în
șuvoiul scurgerii istoriei umane, ca Cel venit nu numai să participe deplin,
dar și să reașeze omenirea în prerogativele pierdute de neascultarea lui Adam.
Învierea Domnului Isus dintre cei morți este dovada dată tuturor de Dumnezeu că
în Isus" se poate reveni acasă". Viața veșnică este oferită încă o
dată omenirii prin Golgota. Cristos a venit să se facă pentru un timp ca
noi" pentru a putea să ne facă pentru veșnicie ca El".
Cuvinte cheie și teme
caracteristice: Faptul că a stat atît de mult alături de Pavel îl face pe Luca
să fie legătura firească dintre Dumnezeul evreilor, prin apostolul neamurilor,
către oamenii de pretutindeni. Influența exercitată de propovăduirea lui Pavel
este evidentă în teologia Evangheliei scrisă de Luca. Remarcați cum la
capitolul: Instituirea Cinei Domnului" asemănările merg chiar și pînă la
folosirea acelorași cuvinte.
Prefața: Metoda și
scopul scrierii, 1:1-4A.
I. Identificarea
Fiului Omului, 1:5-4:13
A. Anunțarea nașterii
lui Ioan Botezătorul, 1:5-25
B. Anunțarea nașterii
Fiului Omului, 1:26-56
C. Nașterea lui Ioan
Botezătorul, 1:57-80
D. Nașterea Fiului
Omului, 2:1-20
E. Isus ca prunc adus
la Templu, 2:21-38
F. Isus ca și copil
adus la Templu, 2:39-52
G. Botezul Fiului
Omului, 3:1-22
H. Genealogia Fiului
Omului, 4:1-13
II. Slujirea Fiului
Omului, 4:14-9:50
A. Începuturile slujirii
Lui, 4:14-30
B. Autoritatea
slujirii Lui, 4:31-6:11
C. Tovarășii Săi de
lucru, 6:12-49
1. Chemarea
ucenicilor, 6:12-16
2. Caracteristicile
ucenicilor, (Marea Predică), 6:17-49
D. Lucrările slujirii
Lui, 7:1-9:50
1. slujirea celor
bolnavi, 7:1-10
2. slujirea celor
morți, 7:11-17
3. slujirea celor
îndoielnici, 7:18-35
4. slujirea celor
păcătoși, 7:36-50
5. alte slujiri, 8:1
-9:50
III. Lepădarea Fiului
Omului, 9:51-19:27
A. Refuzat de
samariteni, 9:51-56
B. Refuzat de oamenii
din preajmă, 9:57-62
C. Trimiterea celor
70, 10:1-24
D. Refuzat de un
învățător al Legii, 10:25-37
E. Primit în Betania,
10:38-42
F. Despre rugăciune,
11:1-13
G. Refuzat de neam,
11:14-36
H. Refuzat de farisei
și cărturari, 11:37-54
I. Refuzat, dar îi mai
învață o dată, 12:1-19:27
IV. Osîndirea Fiul
Omului, 19:28-23:56
A. Duminică: 19:28-44
B. Luni: 19:45-48
C. Marți: 20:1-21:38
D. Miercuri: 22:1-6
E. Joi: 22:7-53
F. Vineri: 22:54-23:55
G. Sîmbătă: 23:56
V. Biruința Fiului
Omului, 24:1-53
A. Biruitor asupra
morții, 24:1-12
B. Împlinitor al
profețiilor, 24:13-35
C. Biruitor asupra
îndoielilor ucenicilor, 24:36-43
D. Biruitor dăruit
Bisericii, 24:44-48
E. Biruitor împărțind
biruința, 24:49
F. Biruitor înălțat în
slava, 24:50-53
*************************************************
