LUPTA ÎMPOTRIVA DUHULUI DE AMĂGIRE DIN BISERICI

Într-o noapte am avut o vedenie. Mă găseam într-o grădină de pomi fructiferi plantaţi foarte frumos. Toţi erau pomi de soi ales. Grădina era împrejmuită cu un gard înalt, iar în partea de răsărit avea o poartă la care erau puşi paznici. În grădină am văzut o femeie îmbrăcată în alb plimbându-se printre pomi. Mi s-a spus că este pusă să păzească grădina. Eu am întrebat pe femeia din grădină: „Dacă sunt paznici la poartă, de ce este pusă şi ea păzitoare în grădină?". Atunci mi-a explicat că mai sunt hoţi ce sar peste gard şi ea trebuie să păzească înăuntru să nu fure roadele. Dar mai este şi un animal sălbatic ce vine des în grădină şi face multă stricăciune. Pe acest animal ea trebuie să-l alunge şi să nu-l lase să strice pomii din grădină.

„Dar cum de nu-l opresc paznicii şi nu-l alungă paznicii de la poartă?", am întrebat eu. „Tocmai aici este problema mare. întrucât chiar ei îi deschid uşa să intre fiindcă animalul seamănă la cap pe cerb, deşi în rest nu seamănă pe cerb, că trupul şi forma lui e ca a girafei. Numai că nici blana nu e ca la girafă, ci e negru de tot ca un ţap sălbatic. Ei când îl văd venind să intre în grădină se bucură, căci zic că este scris în Cântarea Cântărilor despre Domnul Isus «vino repede iubitule ca o căprioară, sau ca puiul de cerb». Şi aşa îi deschid poarta să intre crezând că reprezintă pe Domnul".

„Animalul acesta este foarte şiret şi viclean. Intră în grădină şi se preface că mănâncă iarbă printre pomi şi cu ochii pândeşte dacă cineva nu-l urmăreşte ce face şi când este sigur că nu este urmărit, atunci nu mai mănâncă iarbă, ci începe să strice pomii şi roadele din ei". „Stai" - mi-a zis - „ascunsă după pomi şi vei vedea ce stricăciune face acest animal în grădină".

N-a trecut mult şi animalul a intrat în grădină. Era, în adevăr, ca o girafă foarte mare, dar blana nu era cu pete, ci era de un negru sclipitor, gâtul îi era foarte lung, coamele le avea ramificate ca cerbul, dar vârful coarnelor nu era ca la cerb, în sus, ci vârful coamelor era încovoiat în jos. A început să pască iarbă printre pomi, dar cu ochii urmărea să vadă dacă este cineva în grădină care să-l urmărească ce face.

Crezând că nimeni nu-l urmăreşte, şi-a ridicat capul şi având gâtul foarte lung, a ajuns până la coroana pomilor. Unde a văzut pomi mai încărcaţi cu roade a început repede să le mănânce şi ce nu putea mânca zdrobea în dinţi şi le arunca pe jos. Iar alte roade întregi le rupea, le arunca jos şi le zdrobea cu copitele. Unde nu erau roade aşa de multe, îşi băga coarnele printre ramurile pomilor şi le rupea ramurile, stricându-le coroana. La alţi pomi aşa îşi încâlcea coamele între ramurile lor că despica pomul în două, până la rădăcină. La alţi pomi le rodea scoarţa de pe tulpină, ca să se usuce. La pomii tineri le mânca ramurile tinere care trebuiau să crească să formeze coroana pomului şi îi lăsa aşa de ciuntiţi, de parcă o foarfece le-ar fi tăiat ramurile. La unii pomi ce nu aveau roade, ci numai frunze, le mânca frunzele şi arătau ca arşi de foc fără roade şi fără frunze.

„Vezi" - mi-a zis femeia - „ce mare stricăciune face acest animal în grădină? El este un duh puternic de amăgire, al satanei, care imită lucrările lui Dumnezeu, un duh de falsificare a lucrărilor rânduite de Dumnezeu în Biserică". Dumnezeu a rânduit să fie în Biserică apostoli, şi sunt oameni aleşi, puşi de Dumnezeu în slujbă. Dar satan a ridicat şi el apostoli nepuşi, ne aleşi, care au o înţelepciune mare, dar nu de la Dumnezeu, ci înţelepciunea lui lucifer. Dumnezeu a rânduit în Biserică evanghelişti şi sunt evanghelişti insuflaţi de Duhul Sfânt, folosiţi de Domnul. Dar sunt şi evanghelişti şi învăţători mincinoşi care strică Cuvântul lui Dumnezeu. Au o învăţătură după placul inimii lor şi vestesc o evanghelie a slobozeniei în care nimic nu mai este socotit păcat, zicând că totul este îngăduit, numai să crezi că prin credinţa în Domnul Isus eşti mântuit, că Domnul a făcut tot. Asigură pe oameni că vor fi mântuiţi, măcar că ei trăiesc în păcatele lor şi nu sunt născuţi din nou, fiind fără evlavie, plini de pofte şi păcate.

Dumnezeu a rânduit în Biserică să fie proroci şi sunt proroci ai Domnului trimişi de Domnul în lucrare şi care trebuie să spună tot ce văd şi ce aud de la Domnul. Dar ca Domnul să-i folosească în lucrarea Lui, ei trebuie să stea aproape de Domnul şi să-şi păstreze vasul în sfinţenie, ca Domnul să-i poată folosi ca pe un vas curat unde să nu se amestece nimic străin. Satan, prin duhul de amăgire, a ridicat proroci mincinoşi, şi încă trei categorii de proroci falşi. Prima categorie sunt prorocii care prorocesc din râvna şi îndrăzneala lor, fără să-i trimită Domnul. Dar aceştia se cunosc imediat că greşesc în lucrare şi se încurcă de multe ori, iar cuvintele spuse de ei nu se împlinesc. Aceştia se pot cunoaşte repede că imită lucrarea Domnului şi se pot opri uşor. Li se pune în faţă Cuvântul, să se verifice şi să vadă că au greşit. Pentru că Duhul Domnului nu greşeşte. Aceştia, dacă se opresc şi se căiesc, pot fi iertaţi.

Este o a doua categorie de proroci mincinoşi care prorocesc în Numele Domnului, dar nu sunt trimişi de Domnul. Aceştia mai mult laudă şi înalţă pe oameni, să meargă înainte că Domnul este cu ei. Fac promisiuni şi fac pe oameni să tragă nădejde, dar nu se împlinesc proorociile lor pentru că Domnul le zădărniceşte planurile. Aşa, mulţi ajung la deznădejde şi nu ştiu ce să mai creadă, dacă nu pot deosebi prin Duhul Domnului lucrarea falsă. Aceşti proroci se cunosc după roadele lor. Ei nu trăiesc în sfinţenie şi curăţie şi n-au roadele Duhului Sfânt şi în ei se văd faptele firii pământeşti.

Apoi, sunt a treia categorie de proroci falşi, care sunt cel mai greu de deosebit. Aceştia au un duh de ghicire şi numai prin duh de cunoştinţă, dat de Domnul, se poate cunoaşte. Aceştia îţi spun tot prin ce ai trecut prin viaţă, suferinţă, boli, necazuri, ba mai spun şi viitorul, care până la un punct şi într-o oarecare măsură se împlineşte. Apoi te lasă dezamăgit să aştepţi în zadar făgăduinţele să se împlinească.

Aceşti proroci prind repede firul lor de legătură şi dacă sunt crezuţi îşi desfăşoară uşor lucrarea. Aceşti proroci provin majoritatea din prorocii ce au fost buni odată, dar care nu au rămas în ascultare, sfinţire şi curăţie. Duhul Sfânt s-a depărtat de la ei fiindcă ei nu s-au oprit să se verifice la timp, făcându-şi controlul de unde s-a întrerupt firul cu Domnul şi nu şi-au pus viaţa în rânduială. Un duh străin s-a furişat adăugând câte puţin până a reuşit să intre, ocupând locul un duh de ghicire, iar Duhul Sfânt s-a retras de tot. Şi ei văzând că se descoperă tainele multora, cred că merg înainte cu Domnul, dar ei nu mai urmăresc să vadă că lucrările nu-şi mai au împlinirea. Chiar dacă li se spune că nu merg bine, ei nu primesc sfatul şi mustrarea. Pentru că zic că Domnul este cu ei că se descoperă tainele din inimile oamenilor. Aceşti proroci ghicitori sunt cei mai periculoşi întrucât fac pe oameni să creadă despre lucrarea de rătăcire că este lucrarea lui Dumnezeu.

Tot aşa, sunt duhuri de amăgire false, care imită lucrarea de vindecare a bolnavilor. Aceştia cheamă pe bolnavi să se roage pentru ei şi privind la bolnavi prin privirea ochilor, dacă bolnavii cred şi se uită în ochii lor, prin duh de hipnotism, unii se vindecă. Aşa cum Domnul Isus a spus orbului „uită-te ţintă" şi a fost vindecat (Marcu 8:25) şi cum Petru şi loan, la Poarta Frumoasă au spus ologului să se uite la ei şi a fost vindecat (Fapte 3:4-5), tot aşa, acest duh de amăgire lucrează prin privirea ochilor. Imitând lucrarea Domnului, cei mai muţi bolnavi au o senzaţie că au simţit ceva curent prin ei când duhul acela a acţionat asupra lor prin privirea ochilor. Dar ei nu sunt vindecaţi şi boala mai departe apasă peste ei, vindecarea ce li s-a părut că au primit-o a fost ceva de moment. Ei rămân mai departe bolnavi şi psihic şi-n trup.

Dar, Domnul când face o vindecare, mai întâi vindecă sufletul, iartă păcatele şi apoi vindecă şi trupul şi omul vindecat de Domnul simte uşurarea şi vindecarea în suflet şi trup şi o bucurie pe care nimeni nu i-o poate lua. Tot o lucrare falsă este practicarea celui de-al doilea botez în Numele Domnului Isus care anulează botezul în Numele Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt, care sunt una în mărturisirea lor.

Tot aşa cum sunt vedenii şi vise date de la Dumnezeu prin Duhul Sfânt , sunt vedenii şi vise false care imită lucrarea lui Dumnezeu şi mulţi răstălmăcesc vedeniile şi visele, după semnele neamurilor, a zodiacului şi a horoscoapelor. Pe când, Duhul Sfânt când dă vise sau vedenii aduce şi lumina şi cunoştinţa prin Duhul Sfânt, nu să-i încurce pe oameni şi să nu înţeleagă nimic, ci să-i descurce şi să-i lumineze.

Tot la fel, darul vorbirii în felurite limbi prin Duhul Sfânt aduce zidire sufletească celui ce rămâne sub călăuzirea Duhului Sfânt şi-n ascultare de Cuvânt. Dar cei ce păcătuiesc cu voia şi continuă a păcătui şi vorbesc în limbi, un duh ia locul Duhului Sfânt şi ei prin vorbirea în limbi vorbesc împotriva Domnului şi hulesc pe Duhul Sfânt. Orice lucrare făcută de Duhul Sfânt printre oamenii puşi în slujbă nu trebuie să se facă cu aplaude aduse oamenilor, nici cu reclame, nici scoşi în evidenţă oamenii, nici cu înscenări teatrale care să atragă pe oameni În orice lucrare făcută de Domnul prin, Duhul Sfânt trebuie lăsat Duhul Sfânt să-şi facă lucrarea, iar omul văzut ca o unealtă umilă de care se foloseşte Dumnezeu. „Căci Domnul Isus niciodată n-a trimis pe ucenici înaintea Lui să-l facă reclamă, ci de cele mai multe ori spunea celor vindecaţi să nu spună nimănui" (Matei 8:4; 9:30; 12:16). Alte ori alegea doi, trei ucenici mai apropiaţi de El, îi ducea mai la o parte şi le explica unele lucruri. Sau când făcea o lucrare mai deosebită, ca la învierea fiicei lui lair, a scos pe toată lumea afară, numai părinţii fetiţei, Petru, Iacov şi loan au rămas de faţă cu El.

„Apoi" - a mai spus femeia din grădină - „şi cei ce suflă peste bolnavi şi cad pe jos, pe spate, sau când întinde mâna spre ei cad jos, este tot o lucrare străină făcută prin hipnotism. De aceea, niciodată să nu vă uitaţi în ochii celor ce zic că fac lucrări mari, căci privind în ochii lui sunteţi atacaţi de acel duh, ci chemaţi pe Domnul cu sângele Lui să vă apere împotriva oricărui duh străin. Toţi cei care au văzut slava şi puterea Domnului au căzut cu faţa la pământ şi nu pe spate (Daniel 8:18; 10:9; Ezechiel 1:28; 3:23). Iar în 1 Corinteni 14:25 zice că dacă intră un necredincios, sau unul fără daruri între cei credincioşi, tainele inimii lui vor fi descoperite şi el va cădea cu faţa la pământ". În vremea aceasta au pătruns şi fel de fel de duhuri de imită lucrarea Duhului Sfânt şi în felul acesta dărâmă multe suflete şi amăgeşte pe mulţi care nu rămân pe temelia adevărată a Cuvântului lui Dumnezeu. Deci, aceste duhuri străine au putere şi asupra altora prin acceptare, prin aprecierea acestor lucrări şi prin privire. Domnul, în vremea aceasta, caută oameni smeriţi şi sinceri pe care să-i împuternicească cu sabia Cuvântului Său şi cu puterea Duhului Sfânt care să iasă împotriva acestor duhuri de amăgire, luptând împotriva acestui animal care, prin puterea satanei, caută să imite lucrările lui Dumnezeu, aducând multă stricăciune în grădina Domnului, căutând să doboare chiar şi pe cei aleşi.

Femeia a dat săbii albe slujbaşilor aleşi de Domnul şi le-a zis:

„Luptaţi cu ele împotriva acestui animal şi aşa să ziceţi: «În Numele Domnului Isus şi împuterniciţi de El prin Duhul Sfânt îţi poruncim, duh de amăgire, de falsificare, duh care imiţi lucrările Iui Dumnezeu, să ieşi afară din grădina Domnului. Duh de rătăcire, duh de minciună, duh de ghicire şi de hipnotism, îţi poruncim, în Numele Domnului Isus să ieşi afară, să nu-ţi mai manifeşti lucrarea de rătăcire. Noi suntem ocrotiţi şi apăraţi de Domnul cu sângele Lui şi ce-a pus El în noi este mai tare decât puterea ta de amăgire, de aceea, îţi ordonăm în Numele Domnului Isus, ieşi afară din grădina Domnului. Aici este locul Duhului Sfânt ca să-şi facă lucrarea. Te legăm în Numele Domnului Isus să nu-ţi mai poţi face lucrarea în poporul Domnului, du-te în adânc, nu mai face stricăciuni în grădină. Aici este grădina Domnului, tu n-ai ce căuta aici. Afară Afară! îţi poruncim în Numele Domnului Isus, sângele Domnului să te îndepărteze şi sa te mustre duh de amăgire şi falsificare».

Împuterniciţi de Domnul cu sabia Cuvântului şi cu Duhul lui cel Sfânt, luptaţi cu acest animai până va fi scos afară şi alungat. Nu. vă temeţi, căci ceea ce a pus Domnul în voi este mai puternic decât el'. Şi aşa a început lupta cu acest animal, dar o luptă foarte grea, căci animalul furios a început a lovi cu coarnele şi cu copitele în cei ce luptau contra lui, şi lupta a fost aprigă, dar până la urmă a fost biruit şi scos afară.

Atunci am zis femeii: „Văd că Domnul te-a pus păzitoare în grădina Lui şi te-a împuternicit cu puterea Duhului Sfânt şi cu înţelepciunea Lui pentru a lupta împotriva acestui animal. Dar ţi s-a dat şi darul proorociei şi al cunoştinţei, de ştii aşa de bine lucrurile false şi tactica vrăşmaşului".

Ea mi-a răspuns: „Da. Stăpânul grădinii, când m-a pus păzitoare, mi-a dat şi toate darurile duhovniceşti date prin Duhul Sfânt şi rânduite în Biserică şi eu le-am păstrat curate, intacte, aşa cum mi le-a dat, şi nu s-a amestecat nimic străin". „De unde poţi şti şi să fii aşa de sigură că nimic străin nu s-a amestecat şi nici nu s-a falsificat, sau cum poţi fi sigură că este un proroc al Domnului sau un ghicitor, când amândoi îşi fac lucrarea aproape identic în grădina Domnului"? „Stăpânul meu" - a zis femeia - „când mi-a dat darurile Duhului Sfânt şi darul prorociei, mi-a spus şi secretul cum să lucrez şi cum să le păstrez, şi ca să nu greşesc mi-a dat o măsurătoare cu un semn, care este secretul între mine şi Domnul şi eu singură îmi fac verificarea şi sunt sigură pe lucrarea Domnului".

Atunci am început a plânge şi am zis: „Spune-mi şi mie secretul, că văd că lupta duhului de amăgire este puternică în vremea aceasta şi vrea să atace chiar pe cei aleşi şi mulţi împreună cu mine nu mai putem înainta de frică să nu fim atacaţi, spune-ne secretul cu măsurătoarea, cum ne putem verifica, să ştim dacă nu s-a amestecat nimic străin". „Cum să nu vă spun secretul" - a zis ea - „căci de aceea mi l-a dat Stăpânul, să-l spun şi la alţii şi să-l arăt". S-a dus repede şi s-a întors cu o faţă de masă şi a desfăcut-o şi în ea erau boabe de grâu. Dar, bob cu bob, grâul parcă era ales, nu era nici un bob sec, nici fărâmiţat, nici tăciunat, nici pleavă sau paie. Între grâu şi în mijlocul grâului era un pahar de aur lucrat foarte fin şi frumos, L-a luat în mână şi mi-a zis: „Vezi paharul acesta? Este unui singur, dar el este format din trei pahare". Şi a scos încă două pahare din el şi le-a pus pe masă şi erau trei pahare şi nu puteai deosebi unul de celălalt, aşa de fin erau lucrate, şi totuşi când se puneau unul în altul, era un singur pahar.

Acest pahar reprezintă puterea din Sfânta Treime, putere din Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, care sunt una în mărturie şi-n lucrare. Darul Duhului Sfânt se manifestă prin această putere a Sfintei Treimi care este una. Dar pe pahar mai era făcută o măsurătoare ca o gradaţie, şi mi-a zis: „Vezi, aici este măsurătoarea credinţei ca să poţi fi folosit de Domnul şi să lucrezi împreună cu El, trebuie să-L crezi pe Dumnezeu. Fără credinţă este cu neputinţă să fii plăcut lui Dumnezeu. Fiecare trebuie să lucreze cu darul după măsura de credinţă arătată aici pe pahar. Cine nu ajunge aici la această măsură de credinţă în Dumnezeu, nu poate fi folosit în lucrarea Domnului. Dar nu-i voie nici să treacă de măsurătoare. Din râvnă sau îndrăzneală să pună de la el, nu-i voie între grâul ales, care este Cuvântul Domnului, să amesteci paie şi pleavă, nu-i voie nici să scoţi, nici să adaugi.

Duhul prorociei este mărturia lui Hristos, Duhul Sfânt este Duhul Adevărului şi nu poate să spună neadevăr. Măsurătoarea pusă, la care trebuia să ajungă şi să lucreze un proroc, este arătată prin Cuvânt. Dumnezeu nu se foloseşte de un vas murdar. Acesta este secretul şi măsurătoarea pusă de Cuvântul lui Dumnezeu şi cine lucrează aşa nu va da greş. Frica de Domnul este înţelepciunea cerească şi nu lasă pe cel ce se teme de Domnul nici să adauge, nici să scoată, nici să tacă atunci când Domnul vrea să vorbească, nici să vorbească atunci când Domnul vrea să tacă. Aceasta este măsurătoarea cu secretul dat de Stăpânul.

Acum, Verificaţi-vă fiecare, încercaţi-vă dacă aţi ajuns la măsura de credinţă, sau vă îndoiţi uneori de Cuvântul Domnului, sau dacă aţi adăugat din îndrăzneală, Verificaţi-vă care vă este starea şi fiecare să intre într-o verificare sinceră cu el însuşi şi va vedea singur care este starea lui.

Atunci a împărţit săbii albe şi a zis: „Slujbaşi ai Domnului sculaţi-vă şi cu sabia Cuvântului şi prin puterea Duhului Sfânt luptaţi contra acestui animal care este duhul de amăgire care intră şi falsifică lucrarea Duhului Sfânt".

Amin