Cei patru Evanghelisti

 

 

Marcu

In Noul Testament (Filimon, 24) mentionat sub numele de Ioan-Marcu. Dupa Faptele Apostolilor (12,12) Marcu ar fi fost fiul lui Maria, in casa careia din Ierusalim (Coenaculum) s-a constituit primul nucleu iudeo-crestin. In cladirea Coenaculum a avut loc Cina cea de taina a lui Isus cu cei 12 apostoli si tot aici s-ar fi refugiat si ascuns 11 apostoli (fara Iuda-Iskariot) dupa prinderea lui Isus. In Coenaculum Isus a aparut apostolilor si dupa Inviere. Cei 12 apostoli (Matias in locul lui Iuda-Iskariot) s-ar fi gasit in aceasta casa la data Pogorârii Sf.Spirit (Rusalii). Se presupune ca tânarul Marcu l-ar fi întâlnit si ascultat de mai multe ori pe Isus. Unii cred ca nu este exclus ca Marcu sa fie acel aderent (nedenumit) din Noul Testament caruia i s-ar fi smuls tunica in timpul violentei arestari a lui Isus. Prin unchiul sau Barnabas, l-ar fi cunoscut pe Pavel si ar fi intrat in anturajul acestuia, însotindu-l in câteva calatorii misionare. Neputând face fata tempoului de mars a lui Pavel prin Asia Mica, s-ar fi reîntors la Ierusalim, intrând in anturajul lui Petru. Marcu ar fi fost unul din colaboratorii cei mai apropiati ai lui Petru la Roma. De aici, presupunerea ca el ar fi fost atât translatorul lui Petru, cât si autorul Evangheliei lui Marcu, evanghelie aparuta in jurul anului 70 d.C. Potrivit unei legende, Marcu ar fi intemeiat o comunitate iudeo-crestina la Alexandria in Egipt, unde ar fi murit martirizat. Presupusele sale ramasite pamântesti ar fi fost duse de catre o grupa de negustori crestini in anul 829 la Venetia, oras care l-a ales drept patron spiritual si unde leul, simbolul lui Marcu, este omniprezent. Ar fi înmormântat in basilica San Marco din Venetia. Evanghelia lui Marcu este nu numai prima evanghelie (redactata cam la 35-40 ani dupa rastignirea lui Isus), ci si cea mai scurta.

Matei

Mai demult s-a crezut ca autorul Evangheliei lui Matei ar fi una si aceiasi persoana cu apostolul Matei, parere intre timp abandonata. Matei-Evanghelistul a fost probabil un evreu din Siria. A redactat evanghelia intre anii 75-85 d.C. Aceasta evanghelie este de fapt numai o versiune adaugita a Evangheliei lui Marcu, din care a copiat cca 9/10 (noua zecimi).

Luca

Crestin grec neevreu nascut in orasul Antiochia (Turcia), de meserie medic, decedat probabil in Grecia. Autorul celei de a treia evanghelii, cât si a continuarii acesteia (Faptele Apostolilor). Este amintit de doua ori in Noul Testament, odata drept colaborator a lui Pavel (Filimon, 24) si a doua oara ca medic neevreu (Coloseni 4,14). In Faptele Apostolilor Luca sustine ideile lui Pavel, nu ale celor 12 apostoli. L-a insotit pe Pavel in multe calatorii, chiar si la Roma. Dupa moartea lui Pavel, s-ar fi stabilit in Grecia, unde ar fi murit la vârsta înaintata (peste 80 ani). Evanghelia lui Luca a fost redactata in jurul anului 80 d.C. Luca nu l-a cunoscut personal pe Isus. In sec.4 relicvele sale au fost depuse in Biserica Apostolilor din Constantinopol, de unde au fost transferate mai târziu in Italia, la Padova, in basilica Santa Giustina. Dupa alti autori ramasitele sale pamântesti s-ar gasi la Efes (Turcia). Luca a copiat cca 1/2 (jumatate) din Evanghelia lui Marcu.

Ioan

Dupa unii autori aceiasi persoana cu apostolul Ioan, dupa altii o persoana diferita. Ar fi autorul celei de a patra evanghelii si a celor 3 scrisori neotestamentare ale lui Ioan, nu insa a Apocalipsei lui Ioan. Nu i se cunosc alte amanunte biografice.