POARTA CEA STRÂMTĂ

În dimineaţa zilei de 17 aprilie 1995 m-am trezit adânc frământată de un vis care m-a pus pe gânduri, cu privire la viaţa de pocăinţă în călătoria noastră de pe pământ.

Am văzut în visul meu pe o femeie (o soră) care se pregătea de călătorie, spunând celor din jurul ei că pleacă să ajungă la poarta cea strâmtă, prin care va trece spre cetatea cerească de dincolo de râu. Nu a luat cu ea decât un bagaj foarte mic, cu merinde, si a plecat. Drumul spre poarta cea strâmtă ducea printr-o piaţă în formă pătrată, la colţul pieţei pe unde se intra, era un portar care dădea bilet celor ce voiau să treacă prin piaţă cu scopul de a vinde sau cumpăra. La poartă, i s-a spus femeii: "Dacă vrei să treci pe aici trebuie să plăteşti." Ea a zis: "Eu nici nu cumpăr, nici nu vând nimic din piaţă, decât trec pe marginea pieţei să ajung la poarta strâmtă ce dă spre cetatea de dincolo de râu. A lăsat-o să treacă, si, în adevăr, a mers doar pe marginea pieţii, dar din când în când mai privea cu ochii la ce se vindea în piaţă. Cum mergea, a văzut jos pe unde trecea, nişte flori artificiale rupte din buchetul lor, si fiind astfel fără nici o valoare, erau aruncate pe jos. Erau câteva firicele mărunte, cu o tulpiniţă foarte scurtă. Femeia le-a luat în mână plecând mai departe. Se părea un lucru neînsemnat, căci n-a atras atenţia nimănui când le-a luat.

Ajungând la poarta cea strâmtă a spus portarului: "Te rog deschide-mi vreau să trec spre cetatea de dincolo de râu." Portarul i-a zis: "Bine! Vei fi pusă la un test: dacă nu ai luat nimic din piaţa deşertăciunilor, vei putea trece pe poartă, dar de ai luat ceva, la testare se va arăta si nu vei putea trece." "N-am cumpărat si n-am vândut nimic", a zis ea, "doar bagajul acesta mic cu merinde, îl am. îl las si pe acesta aici." A aruncat si florile din mână, ce le-a luat de pe jos, vrând să intre pe poartă. Poarta era aşa de strâmtă, de lăţimea unei Biblii mijlocii (circa 20 cm), în pereţii porţii era aparatul ce testa. Când să intre, nicidecum nu a putut, căci s-a arătat la testare că a luat ceva din piaţă. Ea căuta să lămurească portarul că n-a luat decât florile acelea fără nici o valoare, si oricum le-a aruncat jos - de ce n-o lasă să intre? Portarul i-a spus categoric: "Nu poţi să intri, te-ai atins de lucrurile deşertăciunilor! Intră pe cealaltă poartă, e mai largă, pe acolo poţi intra." S-a dus la cealaltă poartă, dar si acolo i-a ieşit în cale un portar întrebând-o: "Unde mergi?" "Vreau să trec râul, să ajung la cetatea cerească", a zis ea. "Nici pe aici nu poţi trece spre cetatea cerească. Dar va trebui să treci prin unele încercări si probe care ţi se pun în faţă. După ce vei ieşi biruitoare prin aceste încercări, te vei întoarce prin piaţă, dar fără a lua nimic din ea. Apoi vei veni la poarta strâmtă si vei putea trece râul, ca să ajungi la cetatea cerească. Iată ţi se pun în faţă trei probe: alege pe care vrei dintre ele. Prima probă - pe drumul din faţă sunt lăsaţi liberi câţiva lei sălbatici. Ţi se cere să treci printre ei, cu credinţa că nu te sfâşie, în adevăr, dacă ţi-ai păstrat în inimă credinţă adevărată în Dumnezeu, ei nu te vor sfâşia, dar de ai o credinţă de formă, vor avea putere să te sfâşie." "Nu îndrăznesc să trec printre ei, credinţa mea e prea slabă în vremea asta." Atunci i-a arătat un alt drum pe care veneau mai mulţi bivoli răgind, cu capul în pământ, iar unii scurmau pământul cu picioarele, gata să atace când li se va da drum liber. "Treci printre ei, prin credinţă, că nu ţi se va întâmpla nici un rău." "Nu pot trece", a răspuns ea, "mă tem de ei, chiar dacă nu mi-ar face nici un rău. Când îi văd aşa furioşi, mă si înfior de frică." "Iată a treia probă: pe drumul ce duce pe lângă piaţă, să treci printre herghelia de cai, lăsaţi liberi, care vine în galop. Ei vor fi îngăduiţi, din când în când, să te lovească - ca să plăteşti, pentru că ai trecut prin piaţa deşertăciunilor." Femeia n-a mai avut de ales. A pornit pe drum, dar înainta foarte greu, drumul fiind nămolos. Intra în noroi până la glesne; de-abia trăgea un picior si se scufunda cu celălalt, iar caii veneau în goană si o loveau când unul, când altul cu copitele, pricinuindu-i multe dureri. Aşa cu greu a străbătut drumul, ajungând tot la capătul pieţii, unde era poarta pe care a intrat. Pe drum s-a întâlnit cu un frate ce a întrebat-o cum de s-a întors înapoi si n-a ajuns la cetatea de dincolo de râu. Ea a spus toate lucrurile cum s-au întâmplat si cât de greu se poate intra pe poarta strâmtă, precum si condiţiile ce se cer ca să poţi trece râul dincolo, în cetate. Auzind, fratele i-a zis: "Cum, si nu ai putut trece, cu toate că n-ai cumpărat nici vândut nimic în piaţă? Nu te-ai ştiut tu descurca, n-ai mai avut curajul să-i răspunzi nimic? Dacă ţi-a zis că nu poţi să treci, tu aşa ai lăsat? Trebuia să insişti mai mult ca să intri! Imposibil să nu fi putut trece, dacă erai mai îndrăzneaţă!" "Nu s-a putut intra cu forţa", i-a spus ea, "căci s-a făcut testarea, si n-a depins de curaj sau îndrăzneală." "Ai să vezi", a zis el "eu mă duc si trec cu carul încărcat prin poartă! Mai întâi trec eu prin poarta cea strâmtă, apoi trec carul prin poarta mai largă, si aşa trec cu tot ce am pe poartă." "încearcă şi vei vedea", i-a zis ea.

Fratele şi-a pus în car lucrurile pentru călătorie, apoi copiii şi soţia, şi a plecat. Ajungând la poarta pieţei, a plătit biletul de intrare. A fost întrebat ce vinde sau ce cumpără? "Am să văd eu când trec, de ce am nevoie. Daţi-mi biletul să n-am neplăceri că n-am plătit." Intrând în piaţă cu carul, cum zicea el, de fapt era o căruţă cu doi cai, a cumpărat când una când alta, lucruri pentru familie, copii şi soţie, până a umplut carul, în sfârşit a ajuns la poarta cea strâmtă, spunând că vrea să intre pe poartă: el, soţia, copiii, caii şi carul. Portarul i-a spus: "încearcă să intri. Să ţi se facă testarea: dacă poţi să intri pe poartă, e ferice de tine." A încercat, s-a forţat, dar în zadar s-a umflat la testare, că nu a putut trece. Portarul i-a zis: "Nu poţi intra. Du-te la cealaltă poartă." Acolo l-a întâmpinat alt portar, zicându-i: "Unde vrei să mergi aşa grăbit? Stai pe loc să vedem dacă poţi intra! în primul rând să vedem biletul, dacă ai plătit că ai trecut prin piaţă." Repede a scos biletul si I-a arătat. "Să vedem si ce ai cumpărat din piaţă. Ce aduci în car?" "Ei, ce să cumpăr? Ceea ce am avut nevoie pentru călătorie, pentru mine, soţie şi copii: mâncare, îmbrăcăminte, încălţăminte şi alte lucruri necesare." "Hai descarcă-le jos, la control, să vedem dacă toate sunt agonisite cinstit! Ai strâns cam mult, dar acum trebuie să le duci toate pe umăr, când treci poarta! Acum trebuie si copiilor să le facem un control, dacă pot trece poarta." I-a băgat pe toţi la un cabinet medical şi făcându-le consultaţie, a zis: "Sunt prea anemici si slabi. Aţi dat copiilor numai lapte, ceai si hrană uşoară, nu le-aţi dat mâncare consistentă si tare, ca să poată avea o creştere normală. Ei nu pot merge singuri pe picioarele lor până la cetatea de dincolo de râu, căci cad pe drum de anemici si slabi ce sunt." I-a consultat si la ochi si a zis: "Au probleme si cu ochii. Au vederea slabă si scurtă, nu se poate pleca cu ei aşa! Mergeţi cu ei înapoi şi le daţi hrană consistentă, bogată în vitamine si calorii, iar cu alifia aceasta, ce v-o dau, să le ungeţi ochii ca să primească vindecarea ochilor si astfel să poată vedea bine drumul ce duce la cetatea sfântă. Ocupaţi-vă mai mult de creşterea şi sănătatea lor, apoi veniţi să intraţi pe poartă!" Bărbatul care conducea carul a zis: "Nu înţeleg de ce mă opriţi? Am luat biletul ce mi s-a cerut pentru a trece prin piaţă, mi-am luat soţia si copiii. Am cumpărat lucrurile din car, ce-mi trebuiau pentru familie. De ce să nu mă laşi să intru? Ce mai trebuie să fac? Care e motivul de nu pot fi lăsat să intru?" Portarul i-a zis: "Domnul Isus când a spus: «Nevoiţi-vă să intraţi pe poarta cea strâmtă», a însemnat nişte puncte principale pentru cei ce vor să intre pe poartă. Cine le împlineşte intră, iar cine nu le împlineşte este oprit, nu poate intra. La poartă nu se ţine cont de ce spui tu c-ai făcut. Testarea va dovedi dacă, în adevăr, ai împlinit ce ţi s-a cerut. Care este omul care poate împlini totul?", a mai spus el, "dar uite, Domnul Isus a spus ce trebuie să împlinească omul, să poată trece prin poartă spre cetatea cerească. Nu poţi împlini tot ce scrie în Biblie, dar împlineşte ce a zis Domnul Isus aici si treci liber." A deschis Biblia la Matei cap. 5, citind tare de la versetul 37 în jos, continuând cu cap. 6 si 7, până la versetul 14 inclusiv (din cap. 7) Poarta cea strâmtă, împlineşte ce scrie aici şi nimeni .nu te va mai opri. Iar dacă nu împlineşti ce scrie aici, nimeni să nu se însele, crezând că va intra pe poarta strâmtă ajungând la cetatea sfântă. Verificaţi-vă fiecare ce aţi împlinit si ce nu aţi împlinit din ce stă scris aici. Felul vostru de vorbire a fost: "Da, da; si nu, nu? Ai putut tu să întorci şi celălalt obraz celui ce te-a lovit peste obrazul drept? Celui ce-a vrut să se judece cu tine, să-ţi ia haină, i-ai lăsat si cămaşa? De câte ori ţi-ai întors spatele celui ce-a vrut să se împrumute de la tine? Aţi putut voi iubi pe vrăjmaşii voştri şi să binecuvântaţi pe cei ce v-au blestemat? V-aţi rugat voi pentru cei ce vă urăsc şi prigonesc? Sau aţi iubit numai pe cei ce v-au iubit, cum fac ceilalţi din lume? Milostenia cum ai făcut-o? - în ascuns, să fie văzută de Domnul, sau ai vrut să fi văzut si de alţii? Ai intrat în odăiţă ca să te rogi în ascuns Tatălui ceresc? Vrei să ţi se ierte ţie greşelile, precum le-ai iertat si tu greşiţilor tăi? Când ai postit ai adus tu Domnului adevăratul post pe altarul Său? Unde ai strâns comoara ta? - acolo ţi-e si inima ta. Nu puteţi sluji la doi stăpâni! Aţi lăsat voi îngrijorările în grija Domnului, ca El să poarte de grijă? Căutaţi mai întâi împărăţia lui Dumnezeu şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra! Cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi, şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura. Cereţi şi vi se va da, căutaţi şi veţi găsi, bateţi şi vi se va deschide. Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel, căci în aceasta este cuprinsă Legea şi proorocii. De veţi face aşa veţi putea intra pe poarta cea strâmtă care duce la viaţă. Si mai este un cuvânt de verificare pentru fiecare, scris în Efeseni cap. 4, versetul 22 până la 32. Cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de omul cel vechi, care se strică după poftele înşelătoare, şi să vă îmbrăcaţi cu omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de-o neprihănire şi sfinţire pe care o dă adevărul. Mâniaţi-vă şi nu păcătuiţi. Cine fura să nu mai fure. Nici un cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire. Verifică-te!", a zis acelui frate, . "aşa ai făcut, sau te simţi condamnat în aceste lucruri? Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu. Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru. Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, si iertaţi-vă unul pe altul, cum v-a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos. Faceţi aşa, si veţi putea intra pe poarta strâmtă, veţi trece râul şi veţi ajunge în cetatea sfântă. Du-te; pune-ţi viaţa în rânduială după Cuvânt, si ţi se va da voie să intri pe porţi în cetate împreună cu cei răscumpăraţi prin sângele Mielului!" La aceste cuvinte m-am trezit din vis, însă acest vis m-a prelucrat şi mi-am pus şi eu multe semne de întrebare. Oare eu am împlinit ce cerea Domnul de la noi? în sufletul meu s-a trezit o dorinţă să încep o viaţă mai aproape de Domnul, zi de zi, ca la sfârşitul alergării de pe pământ, să pot ajunge la un rezultat bun - mântuirea si viaţa veşnică împreună cu Domnul în cetatea sfântă.

Prin lumina care mi-a dat-o Domnul prin Duhul Sfânt, am înţeles că visul se referea la două părţi din popor. O parte, reprezentaţi prin femeia ce a plecat spre cetatea sfântă - sunt acea parte din popor care doresc să intre pe poarta strâmtă, care doresc să aibă parte de răpire. Dar si între aceştia sunt mulţi care din pricina unor lucruri care li s-au părut mic? si nu le-au considerat păcate, aceste lucruri îi vor împiedica la răpire, dacă nu le vor înlătura, rămânând jos. Iar bărbatul ce a vrut să intre cu carul, sunt majoritatea din popor, care cred că se poate intra în cer oricum, numai să crezi în Domnul Isus si vei ajunge în cer. Ei nu ţin cont de condiţiile puse în Cuvânt. Ei cred că, cu toate bagajele străine si poverile de păcate, se poate ajunge în cer. Cei ce trec prin poarta cea strâmtă, sunt cei care vor avea parte de răpire, iar cei ce nu-şi verifică aici viaţa, vor trece pe cealaltă poartă, pe la judecată. Domnul să ne ajute pe toţi să ne verificăm viaţa după Cuvântul Domnului si să ne judecăm noi, pentru a nu fi judecaţi odată cu lumea. Amin

AMIN.