VINUL ÎN VECHIUL TESTAMENT

Num. 6:3 „ (El) să se ferească de vin si de băutură îmbătătoare; să nu bea nici oţet făcut din vin, nici oţet făcut din vreo băutură îmbătătoare; să nu bea nici o băutură stoarsă din struguri, si să nu mănânce struguri proaspeţi nici uscaţi."

CUVINTE EBRAICE PENTRU VIN. în general, există două cuvinte ebraice care sunt traduse prin „vin" în Biblie.

(1) Primul şi cel mai comun cuvânt este yayin, un termen generic folosit de 141 de ori în Vechiul Testament pentru a indica diferite feluri de vinuri fermentate şi nefermentate (vezi Neem. 5:18 care vorbeşte de „tot vinul" care era de trebuinţă). (a) Pe de o parte, yayin se aplică la toate felurile de sucuri fermentate obţinute din struguri (vezi Gen. 9:20-21; 19:32-33; I Sam. 25:36-37; Prov. 23:30-31). Rezultatele tragice ale folosirii vinului fermentat sunt descrise în diverse locuri ale Vechiului Testament, mai ales în Prov. 23:29-35 (vezi paragraful următor), (b) Pe de altă parte, yayin este de asemenea utilizat pentru a desemna sucul dulce, nefermentat, obţinut din struguri. Acest termen poate să se refere la sucul proaspăt aşa cum este el stors din struguri. Isaia prooroceşte: „Nimeni nu mai calcă vinul (yayin) în teascuri" (Is. 16:10); de asemenea Ieremia spune: Am secat vinul (yayin) din teascuri; nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie" (Ier. 48:33). De fapt, Ieremia se referă chiar la sucul aflat încă în struguri ca fiind yayin (vezi Ier. 40:10, 12). O altă dovadă că yayin se referă uneori la sucul de struguri nefermentat este găsită în Plângerile lui Ieremia, unde autorul descrie pe copiii sugari pe când se adresau mamelor lor strigând după hrana lor obişnuită, a „pâinii şi vinului" (PI. Ier. 2:12). Faptul că sucul de struguri nefermentat poate fi cunoscut sub numele de „vin" este susţinut de diverse studii erudite. Enciclopedia Ebraică (1901) afirmă: „Vinul proaspăt înainte de fermentare era numit yayin-migat (vinul ciubărului) (Sanh. 70a)". De asemenea, Enciclopedia Iudaică (1971) atestă faptul că termenul yayin era utilizat pentru referiri la sucul de struguri aflat în diverse stadii, inclusiv la „vinul proaspăt stors, anterior fermentaţiei". Talmudul Babilonian atribuie lui Rabbi Hiyya o afirmaţie referitoare la „vinul (yayin) din teasc" (Baba Bathra, 97a). Şi în Halakot Gedalot se spune: „Se poate zdrobi un ciorchine de struguri, fiindcă sucul de struguri este considerat vin (yayin) conform legilor Nazireatului" (citat de Louis Ginzberg în Anuarul Evreiesc American, 1923, pp. 408-409). Pentru o discuţie asupra termenului oinos, echivalentul grecesc din Noul Testament al cuvântului ebraic yayin, vezi articolul VINUL ÎN PERIOADA NOULUI TESTAMENT (1) si (2) ).

(2) Celălalt cuvânt ebraic tradus prin „vin" este tirosh, un cuvânt care înseamnă „vin nou". Tirosh apare de 38 de ori în V. T. ; el nu se referă niciodată la băutura fermentată, ci totdeauna la rodul nefermentat al viţei, bunăoară care se află încă în ciorchinele de struguri (Is. 65:8) sau sucul dulce de struguri de curând recoltaţi (Deut. 11:14; Prov. 3:10; loel 2:24). Brown, Driver, Briggs (Un lexicon Ebraic-Englez al V.T.) afirmă că tirosh înseamnă must, vin proaspăt sau nou; Enciclopedia Ebraică (1901) afirmă că termenul „tirosh include toate categoriile de sucuri dulci şi must şi nu include vinul fermentat". Tirosh are „o binecuvântare în el" (Is. 65:8); vinul fermentat, însă, „este batjocoritor" (Prov. 20:1) şi produce ameţeală (vezi Prov. 23:31, notă).

Pe lângă aceste două cuvinte pentru vin, există un alt cuvânt ebraic care apare de 23 ori în Vechiul Testament şi adesea în acelaşi context - shekar, tradus în mod uzual ca „băutură ameţitoare (bere)" (de exemplu, I Sam. 1:15) sau „băutură îmbătătoare" (de exemplu, Num. 6:3). Unii cercetători şi-au exprimat părerea că shekar se referă cel mai adesea la o băutură fermentată, făcută probabil din suc de palmier, rodii, mere sau curmale. Enciclopedia Ebraică (1901) sugerează că atunci când yayin s-a diferenţiat de shekar, cel dintâi a denumit un fel de băutură fermentată diluată cu apă, pe când acesta din urmă una nediluată. Uneori, însă, acesta poate să se refere la un suc dulce satisfăcător nefermentat (Robert P. Teachout, „Utilizarea „vinului" în V. T.", dizertaţie pentru Th. D., Seminarul Teologic Dallas, 1979). Shekar este înrudit cu shakar, un verb ebraic care poate însemna „a bea fără restricţie", pe lângă sensul de „a se îmbăta", în cele mai multe cazuri, cel mai bine este să se înţeleagă că atunci când yayin şi shekar sunt utilizate împreună, ele formează o singură figură de vorbire care se referă la băuturi îmbătătoare.

CONCEPŢIA VECHIULUI TESTAMENT ASUPRA VINULUI FERMENTAT.

Există diferite locuri în V. T. unde utilizarea cuvintelor yayin şi shekar ca băuturi fermentate este condamnată.

(1) Biblia descrie pentru prima dată efectele rele ale vinului îmbătător în istorisirea despre Noe (Gen. 9:20-27). El a sădit o vie, a cules-o, a făcut vin îmbătător din struguri şi a băut din el. Aceasta a dus la beţie, la indecenţă, la imprudenţă şi la o tragedie în familie prin blestemul aruncat asupra lui Canaan. Pe vremea lui Avraam, vinul îmbătător a fost un factor stimulator al actului de incest prin care fiicele lui Lot au rămas însărcinate (Gen. 19:31-38).

(2) Dumnezeu a poruncit ca toţi preoţii lui Israel să se abţină de la băuturi ameţitoare „când veţi intra în cortul întâlnirii, ca să nu muriţi" (Lev. 10:9-10).

(3) Dumnezeu a revelat, de asemenea, voia Sa cu privire la vin şi la băutura îmbătătoare făcând din abstinenţă o experienţă pentru toţi care depuneau jurământul de Nazireat (vezi paragraful următor).

(4) Înţelepciunea dată de Dumnezeu lui Solomon l-a determinat să scrie: „Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept" (Prov. 20:1, notă). Băuturile alcoolice pot face pe cineva să batjocorească cerinţa de neprihănire a lui Dumnezeu şi să piardă autocontrolul privitor la păcat şi imoralitate.

(5) Biblia afirmă fără echivoc că pentru a evita nenorocirea şi durerea şi a urma mai degrabă voia lui Dumnezeu, cel neprihănit nu trebuie nici măcar să privească sau să dorească vreun fel de vin fermentat care poate îmbăta şi conduce la patima beţiei (vezi Prov. 23:29-35 ).

NAZIREII SI VINUL.

Nazireii trebuiau să susţină că orice Israelit ar trebui să trăiască la un nivel la fel de înalt dedicarea faţă de Dumnezeu, aşa cum ei înşişi o fac (vezi Num. 6:2 ). Dumnezeu le-a dat instrucţiuni clare privitoare la utilizarea vinului.

(1) Nazireii trebuiau să se abţină de la „vin şi alte băuturi îmbătătoare" (Num. 6:3: vezi Deut. 14:26 ); de fapt, lor nu le era permis să mănânce sau să bea nici un produs obţinut din struguri, fie el în formă lichidă sau solidă. Foarte probabil că Dumnezeu" a dat această poruncă pentru a ocroti împotriva ispitei de a folosi băuturi îmbătătoare şi pentru ca Nazireul să nu bea vin alcoolic din greşeală (Num. 6:3-4). Dumnezeu nu dorea ca o persoană dedicată în totalitate Lui să fie expusă posibilităţii de a se îmbăta sau de a cădea în patima beţiei (compară cu Lev. 10:8-11; Prov, 31:4-5). Astfel, cel mai înalt standard pus înaintea poporului lui Dumnezeu cu privire la băuturile alcoolice era abstinenţa totală (Num. 6:3-4).

(2) Consumarea alcoolului conduce adesea la diferite alte păcate (de exemplu, imoralitatea sexuală sau actele criminale). Nazireii nu trebuiau să mănânce sau să bea nimic din cele obţinute din vin, pentru a-i învăţa că ei trebuie să evite păcatul şi orice lucru care are tangenţă cu el, conduce la el sau ispiteşte pe cineva să-l săvârşească.

(3) Etalonul lui Dumnezeu faţă de Nazirei, de abţinere totală de la vin si băutură fermentată a fost batjocorit şi respins de către mulţi din Israel, în timpul vieţii lui Amos. Acest prooroc afirma că cei lipsiţi de evlavie „au dat Nazireilor să bea vin" (vezi Amos 2:12, nota). Proorocul Isaia a declarat şi el: „Preoţii şi proorocii sunt îmbătaţi de băuturi tari; se clatină când proorocesc, se poticnesc. Toate mesele sunt pline de vărsături murdare şi nu mai este nici un loc curat" (Is. 28:7-8). Aceasta s-a întâmplat deoarece acei conducători religioşi au refuzat standardul înalt al lui Dumnezeu de abstinenţă totală (vezi Prov. 31:4-5 ).

(4) Spiritul Nazireatului — adică, consacrarea totală faţă de Dumnezeu şi cele mai înalte standarde ale Sale — este o exigenţă pentru cel ce crede în Hristos (Rom. 12:1; II Cor. 6:17; 7:1). Abţinerea de la orice lucru care poate atrage pe cineva în păcat, care stimulează o dorinţă pentru lucruri vătămătoare, care deschide calea spre droguri sau alcoolism, sau care face pe un frate sau pe o soră să se poticnească, este tot atât de necesară pentru credinciosul de astăzi cât si pentru Nazireul din perioada Vechiului Testament (vezi I Tes. 5:6 ; Tit 2:2; vezi articolul VINUL ÎN PERIOADA NOULUI TESTAMENT (1) şi (2)).